Say what you want , ' cause I don ' t care !

Un pas , doi , trei şi iat - o ajunsă în sala de detenţie . Genial ! Nu că ar fi fost prima dată când se afla acolo , dar în ultima vreme , parcă se ferise să dea cu ochii de pereţii alb , ce aveau desene şi zgârieturi de ei . Evident , îşi recunoştea propriile " creaţii " . Caricaturi şi tot felu ' de porcării . Îşi puse , de fapt mai bine zis , aruncă geanta pe o bancă şi îşi trecu mâna prin părul lung . Eh , două ore să tot stea acolo şi să se gândească la consecinţele faptelor ei . Mda , vezi să nu ! Adică , ce vină avea ea , că tipa aia se alesese cu mâna şi gâtul lui ? Niciuna , chiar dacă din cauza ei ajunsese acolo . Era vina ăleia că o călcase pe nervi , căci altfel , Yvonne stătea cuminte . Mda , cum să nu . De mult tot dorea să o înveţe pe aia o lecţia , iar ăla fusese cel mai bun moment . Zâmbi mulţumită şi se aşeză pe pervaz , legănându - şi picioarele .

Privirea sa uşor verzuie se atinti asupra uşii mari , din lemn . Ah , cu putea ajunge de două ori în aceeaşi zi la dentenţie ? I se părea barbar şi ... şi ... prostesc ! Acum , în loc de-a fi afară , bând o bere , el era închis la dentenţie cu cine-ştie-cine şi o profă nebună . Halal zi ! Intră în încăpere , fără a mai saluta pe cineva şi se puse într-o bancă , apoi îşi scoase PSP-ul . Şi totuşi , nu putuse să nu o observe pe Yvonne , o " prietenă " de-a sa mai vece .

Între timp îşi scoase I - Phone ' ul din geantă şi se aşeză din nou pervaz , strângându - şi picioarele la piept . Era îmbrăcată ca de obicei . O pereche de bugi scurţi verzi , un maieu alb cu un imprimeu ciudat în drpetul sânilor cu un decolteu frumos în " V " şi veşnicii converşi roşii . Îşi băgă căştile în urechi , dând drumul la muzică şi îşi aruncă privirea pe fereastră , urmărind indiferentă , dansul unor puşti . Râse scurt . Nu auzi uşa , deci nu se întoarse . Clipi , începând să fredoneze uşor .
- I , i , i love you like a love song , baby ... , murmură încet , închizând ochii . Îşi scoase în sfârşit plasturele de la nas , şi astfel acum se putea vedea cercelul în formă de fulger cu care să dea naiba dacă nu se mândrea .

Pufni uşor , în dispreţ , şi se trânti în bancă , începând să se joace Naruto Shippuden : Ultimate Ninja Heroes 3 . Avea căştile în urechi , aşa că acea profă mult prea bătrână şi grasă nu-l auzea absolut deloc şi , mai bine pentru el , nici nu-l băga în seamă . Privirea sa era atentă la ecran în mare parte a timpului , însă uneori şi la blondina din dreapta sa .

Îşi deschise ochii , trecându - şi lent mâna prin părul lung şi şaten . Avea de gând să se vopsească . Roşcată . Ştia că el adora ... Stai aşa , stop cadru ! Ce dracu făcea ? Mda , devenea iar puştoaica aceea patetică . La dracu ! Înjură printre dinţi şi se dădu jos de pe pervaz , dar încremeni când văzu cine stătea în banca din faţa ei . Oh nu ! Îşi reveni rapid şi merse spre banca unde îşi lăsase geanta .
- Mda , eu am venit aici de acum două ore şi a stat cu mine altcineva , deci plec . Dacă nu mă credeţi întrebaţi - l pe domnul Pierre , spuse pe un ton rece , ca de obicei şi o privi distantă pe femeia de la catedră . Aceasta dădu aeriană din cap , iar şatena porni spre uşă , fără a mai privi în urmă . Nu era adevărat ce zisese , dar ştia că Pierre , o va acoperi .

Auzi ca printre picături vocea agitată a prietenei sale din copilărie şi o privi , închizându-şi jocul . Nu avea să o lase să plece aşa uşor . Îşi strânse lucrurile rapid , şi se ridică din bancă . Reuşi să iasă din clasă odată cu Yvonne , astfel încât profa nu-l auzi . Şi aşa era prea aeriană să mai fie atentă la el .
- Pitico , nu-ţi saluţi prietenul din copilărie ? o întrebă Alecs , după ce ajunseră pe hol .

Nu ştia cum şi de ce , dar simţi când el ajunse în spatele ei . Nu avea chef de el , de glumele lui idioate şi de cuvintele ce nu făceau decât să o rănească de fiecare dată . Îi auzi vocea , dar nu reacţionă .
- Prietenii mei au rămas în Berlin . Nu mai ştiu niciun prieten , spuse pe un ton dulce dar atât de glaciar , încât probabil cine ar fi auzit - o , nu ar mai fi ştiu că este Yvonne . Dar era doar vina lui . El o făcuse să ajungă aşa , să devină rece cu toţi cei din jur şi să îi fie teamă să - şi facă prieteni din nou .

- Oh Pusekatt , nu mai fi aşa rece , ştii că eu , Alecsander Weis von Fürth , te iubesc mai mult ca oricine . îi spuse el , pe un ton extrem de serios . Era ceva nespecific lui să sară de la un subiect la altul , însă în acea zi putea face o excepţie , doar pentru ea . Închise uşa mai bine , şi făcu un pas în faţă , sigur că ea îl va urma .

- Termină cu prefăcătoria , bine ? Tu dansezi , nu joci teatru , deşi uneori mă gândesc că ar fi mai bine să îţi schimbi obiceiurile , spuse , dar de data asta era serioasă , iar în tonul ei nu se mai cunoştea răceala . Nu îi venea să creadă că tot mai vroia să îi facă rău . Se întoarse spre el , privindu - l dur . Ce mai vrei acum ? întrebă calmă , analizându - i chipul . Nu se schimbase chiar deloc , de când era un puştiu , poate doar la trup . Arată bine , nu putea nega faptul ăsta , dar degeaba .

- Să o luăm de la capăt . Haide Yvy . îi zise el şi trase aer în piept , încercând să fie mai sigur pe sine . Se întoarse cu spatele la ea , apoi reveni . De data asta zâmbea normal , ca oricărui om pe care abea-l cunoştea . Ah , bună . Alecsander , încântat . Cu cine am plăcerea ? îi spuse Weis , sărutându-i mâna .

Vru să zică ceva , dar acesta se întoarse . Îi veni să râdă când îl văzu ce face , dar tot ce făcu , fu să chicotească sec şi amuzată .
- Foxxy , dar spre deosebire de tine , nu - s aşa încântată ! spuse şi redeveni serioasă , trăgându - şi mâna . Obişnuieşte - te cu ideea , Alecsander , nu mai e nimic de făcut , adăugă şi se întoarse plecând de acolo . Ieşi din şcoală şi îşi aprinse o ţigare , trăgând un fum nociv în piept . Îşi simţea capul bubuind şi murea de ciudă , de nervi şi de orice altceva .

- Nu vrei tu , defapt ! ţipă el , însă Yvy ieşise din şcoală şi nu-l mai auzi . El pufni scurt şi merse pe acoperiş . Ura când ea îl trata ca pe un ori-şi-care , nu ca pe prietenul ei din copilărie . Pufni enervat , şi dădu drumul la un casetofon de acolo , începând să-şi exerseze mişcările de Shuffle .

Se aşeză jos , sprijinindu - se de peretele rece . Se dusese în spatele şcolii , căci acolo nu venea nimeni şi putea sta liniştită . Privi cerul oftând . O durea capul ca naiba şi îi era şi somn . Începu să se gândească din nou la brunet şi îşi prinse bretonul în pumn , sprijinindu - şi capul de mână . Se simţea bulversată şi confuză rău .
- E enervaaant , spuse pe un ton copilăresc şi se lovi peste frunte .

Brusc , făcu un flip într-o mână , picând pe vine . Se ridică şi schimbă melodia . Începu cu mişcările lui specifice de C-Walk , apoi continuă cu câteva de Robot Dance . Luă cinci minute pauză , iar brunetul se aşeză pe marginea clădirii , priviind cerul , foarte atent . Oftă şi aprinse o ţigare Blue Ice , trăgând din ea

Se ridică murmurând câteva înjurături de toată frumuseţea şi îşi scoase I - Phone ' ul din buzunarul blugilor . Îi trimise un mesaj brunetului , implorând în gândul ei să aibă acelaşi număr , deci nu credea .
" Mişcă - ţi posteriorul în parcul şcolii , că de nu te fac pufuleţi . Cinevaa care te iubeşte ;;] . "
Râse când citi mesajul şi se bucura că îşi schimbase numărul , astfel că el dacă totuşi primea mesajul nu avea de unde şti cine era . Merse încet spre parc , trăgând aer în piept .

Primi mesajul chiar când dori să facă un dublu flip în aer , fără mâini , şi se năpusti asupra mobilului . Citi mesajul şi râse prima dată , însă apoi se gândi cine ar putea fi . Rânji rapid , fără sens , şi îşi culese lucrurile . În mai puţin de două minute ajunse la intrarea în parc , şi privi în jur .

Se aşeză pe o bancă de sub stejarul mare şi bătrân , strângându - şi picioarele la piept . Spera din tot sufletul ca brunetul să primească numărul şi să vină acolo .
- Gen " Dă Doamne să ningă , deşi e cald de simţi că te topeşti ! " . Eşti patetică , murmură ca pentru ea şi se plezni peste frunte , enervându - se dintr - o dată . La ce naiba se gândise ? La nimic ! Era imposibil ca el să mai aibe numărul ăla , mai ales că trecuseră câţiva ani buni de atunci . Oftă .

- Ah , face glume proaste ? mormăi Alecs , enervat , şi apoi îşi treu mâna prin păr , ciufulindu-şi-l . Oftă după ceva timp , începând să se plimbe prin parc . La un moment dat , din greşeală , o văzu pe Yvy . Zâmbi şi se duse în spatele ei , acoperiindu-i ochii cu mâna .

Continuă să stea pe bancă , sprijinindu - şi bărbia pe genunchi şi oftă destul de zgomotos . Tresări al naibii de tare când cineva , mai bine spus , când Alecs îi puse mâinile la ochi şi răsuflă extrem de uşurată apoi .
- Pufulete , nu mai apărea ca stafiile , spuse şi râse scurt . Era un râs dulce , exact ca pe vremuri . Îi dădu mâinile de la ochi şi se ridică întorcându - se spre el . Zâmbi fermecător .

- Hai scuze , iubire . îi zise , şi îşi trecu o mână prin părul ei . Alecs era minunat de acel zâmbet pe care , in ultimii cinci ani , nu-l mai văzuse . Brusc , se întristă . Ea nu mai zâmbea în acel fel din cauza sa . Oftă zgomotos şi se aşeză lângă ea . Ce idiot putea fii !

Îl privi , păstrându - şi zâmbetul pe chipul uşor palid şi trase aer în piept . Da , putea reveni totul la normal . În schimb , îi pieri tot cheful imediat cum acesta oftă . Ce naiba avea ? Brusc , îşi dădu seama că totul fusese o joacă , exact ca celelalte . Fusese absurdă . Îşi muşcă buza şi privi înainte . În schimb se ridică .
- Îmi pare rău că te - am deranjat , spuse pe un ton absent , rece . " Eşti o mare idioată , Foxxy ! " , gândi şi zâmbi şters .