My perfect imperfections

Desi tatal sau era antrenor de fotbal ea tot lenesa ramanea, nu-i placea sportul, facea destul sport cand dansa, de ce ii mai trebuiau si orele acelea inutile? Nu era nervoasa, doar se simtea neindreptatita, ca de fiecare data. Mai erau cinci minute si se suna de intrare, nu stia daca putea sa chiuleasca sau sa intarzie putin, putin mai mult la ora. Defapt, nici nu se gandea la asta, mai ales ca ea putea fi uneori foarte timida. Se imbraca repede, sa nu intarzie,din cauza ca dimineata se grabi nu-si luase decat la intamplare un echipament sportiv si ceea ce o facea acum sa vrea sa renunte. Era imbracat cu o pereche de pantaloni, lungi, negrii ce aveau in loc de buzunare doi pui de panda desenati si un tricou cu acelasi model precum pantalonii. Isi puse hanoracul subtire pe ea, apoi gluga,insa facu si de data asta o greseala, caci gluga avea doua urechi albe, dar ea nu sesizase inca acest lucru. Se simtea de-a dreptul un panda, si stia ca nu era destul de bine sa apara asa, dar nu avea ce sa faca. Inspira adanc aer in piept, apoi intra linistita pe teren, noroc ca inca nu venise nimeni, noroc pe moment caci ora avea sa inceapa.

Ura orele de sport mai mult decat orice. NU era suficient ca dansa ca nebuna toata ziua, dar ami trebuia sa si alerge la scoala? In momentele in care nu avea nimic de facut, prefera sa stea si sa leneveasca. Se schimba rapid intr-o pereche de apntaloni trei sferturi negri si mulati, isi lua un tricou simplu alb si tenisi si se indrepta spre terenul de sport. in fata ei vazu o persoana. Se apropie rapid de ea si zambi cand vazu ca e Baek Hye, colega ei de trupa.
-Hey! ii spuse incnatata. Ce faci aici? Asteptai pe cineva?
Inn acel moment chiar ii trecu prin minte, de fapt, ii fulgera sa lipseasca de la ora si sa se odihneasca. Iar Baek Hye paote ca ar vrea sa o insoeteasca. Isi incrucisa bratele la piept si se uita amuzata la gluga ei cu urechi. Ii placea cum arata Baek Hye. In unele moemente isi dorea si ea sa poate parea asa inocenta, dar a esuat lamentabil de fiecare data.

Tresari speriata, nu stia sigur de ce, se gandea ca nu avea ce sa o sperie mai exact cine sa o sperie. Isi duse zambind o mana pe piept rasufland usurata cand o observa pe fata. Inainte de a-i raspunde isi analiza hainele, apoi pe ale fetei, se bosumfla copilaresc. Ea de ce nu arata asa bine? Mai degraba ziceai ca e un copil mic pe cand colega ei arata chiar foarte bine.
-Hey!! a spus precum un copil mic, putin mai tare ca fata si a inceput sa dea din maini, era un fel de obicei, uneori credea ca face semne la avioane, ceea ce era destul de amuzant dupa parerea sa.
-Nup, defapt da, astept sa inceapa orea, cica "astept" , mai degraba, astept sa se termine. se bosumfla incrucisandu-si mainile la piept. Ura sportul, ura sa alerge, sa faca flotari sau ale chestii , i se pareau nefolositoare si obositoare, pe cand daca dansa era altceva, nu se simtea obosita niciodata.
-De ce trebuie sa facem chestia asta? Nu e de ajuns ca-mi rup picioarele noaptea, mai e nevoie si ziua? intreba pe acelasi ton fara sa-si schimbe pozitia, chiar daca gluga ii se lasa putin pe fata si ii ascundea ochii.

Yu Na se uita admirativ la ea. Chiar isi doarea sa para si ea asa copill si sa fie asa inoceta. In ochii ei, inocenta era cel mai pur lucru care ar putea exista pe pamant. Isi incrutisa si ea bratele la piept si era intru-totul de acord cu ea. De ce trebuiau sa depuna atata efort si ziua?
-Le palce sa ne vada chinuindu-ne, ii raspunde iritata din cauza gandlui ca trebuia sa alerge. Ce-ai zice daca nu am merge la ora?
Ideea ii suradea tot mai mult. Se vedea deja intinsa pe cateva scaune intr-o sala de clasa, cu o mana peste ochi si gandindu-se la tot ce vroia. De fapt, ar fi acceptat orice in locul acelei ore enervante de sport.

A inceput sa-si loveasca degetele fara sa-si dea seama, nestiind ce sa faca, deobicei facea asta cand era nelinistita, nu era o idee chiar buna, dar nici rea.
-Sa nu mergem la ora? intreba in soapta stramband din buze tot mai mult. Intr-un sfarsit accepta danad un semn afirmativ din cap, trebuia sa faca ceva, nu putea sa se sinucida pe terenul ala, in plus avea si ea drepturile sale, sau nu?
-Okei, pai, daca tot nu mergem la ora, hai sa mergem prin parc sau la o cofetarie ceva.. zise vesela si isi lasa gluga pe sapte, trecandu-si o mana prin par.
-Dar ar fi bine sa ne schimbam, nu? Altfel nu vreau sa se holbeze copii ca la un panda la zoo cand se uita la mine. isi privi imbracamintea si se bosumfla dand incet din picioare.